De ce românii mănâncă produse mai slab calitativ decât restul europenilor

Românii consumă, adesea, produse alimentare care nu sunt la fel de sănătoase sau de calitative precum cele disponibile în alte colțuri ale Europei, iar explicațiile pentru acest fenomen sunt mai complexe decât ar părea la prima vedere. Conform unui raport global recent, companiile mari de producție de alimente vând, în general, produse mai puțin sănătoase în țările cu venituri mici și medii decât în cele cu venituri mari. Acest raport, ce face parte din a cincea ediție a Indicelui Global de Acces la Nutriție, analizează portofoliile celor mai mari 30 de producători de alimente și băuturi la nivel mondial. Conform acestui studiu, România se află, din păcate, într-o categorie de țări cu venituri medii, iar oferta de produse alimentare de pe piața locală reflectă aceste diferențe de venituri. Deși etichetele produselor sunt aceleași și în România, ca în alte părți ale Europei, conținutul acestora nu este întotdeauna la același nivel de calitate sau nu oferă aceleași beneficii nutriționale. În mod evident, portofoliile de produse sănătoase sunt mult mai restrânse în țările cu venituri mici și medii, cum este cazul nostru, comparativ cu cele din regiunile mai dezvoltate. Acest raport subliniază faptul că produsele alimentare vândute în aceste țări, inclusiv în România, obțin scoruri semnificativ mai mici în ceea ce privește sănătatea lor, cu o medie de 1,8, în timp ce în țările cu venituri mari acest scor este de 2,3. Aceasta arată o diferență semnificativă în calitatea produselor disponibile pe piață, iar acest lucru se reflectă în obiceiurile alimentare ale consumatorilor. Pe lângă faptul că produsele mai puțin sănătoase sunt mai prevalente în regiunile cu venituri mici și medii, raportul indică și o pondere mai mare a produselor care nu sunt recomandate din punct de vedere nutrițional. În aceste zone, consumatorii sunt adesea expuși unei oferte alimentare care nu este doar mai puțin variată, dar care adesea nu susține sănătatea pe termen lung. Un alt factor care contribuie la această situație este faptul că, de multe ori, în ciuda etichetelor care pot părea similare cu cele din alte țări, există diferențe semnificative în ceea ce privește ingredientele folosite sau procesul de fabricație al produselor alimentare. Producătorii, în scopul de a reduce costurile de producție sau de a se adapta cerințelor pieței locale, pot alege ingrediente mai ieftine, mai puțin nutritive sau mai procesate. Aceste modificări nu sunt, în general, semnalizate consumatorilor prin modificări evidente ale etichetelor, ceea ce face ca diferențele de calitate să fie mai greu de observat pentru majoritatea oamenilor. În plus, chiar și atunci când produsele sunt etichetate ca având un conținut nutrițional echilibrat sau benefic, consumatorii din România pot întâmpina dificultăți în a înțelege efectiv ceea ce se află pe etichetele produselor, din cauza diferențelor de educație alimentară sau a lipsei unui sistem de reglementare eficient care să garanteze transparența în ceea ce privește calitatea produselor. În acest context, mulți români continuă să consume produse care, deși par sănătoase din punct de vedere al etichetării, nu sunt deloc benefice pentru organism pe termen lung. Desigur, acest lucru nu înseamnă că toate produsele alimentare de pe piața românească sunt de calitate inferioară. Există și opțiuni sănătoase, dar acestea sunt adesea mai scumpe și mai puțin accesibile pentru o mare parte din populație. De asemenea, este important de subliniat că există o mare diversitate în ceea ce privește preferințele alimentare ale românilor și accesul acestora la informații nutriționale. Totuși, raportul global indică clar că există o discrepanță importantă între calitatea produselor disponibile în țările cu venituri mari și cele cu venituri mai mici, iar această diferență afectează, inevitabil, sănătatea publică pe termen lung. În concluzie, analiza comparativă a pieței alimentare din România cu cele ale țărilor cu venituri mari relevă faptul că românii au acces mai greu la produse alimentare cu o valoare nutrițională ridicată. Această situație nu este doar o chestiune de etichetare a produselor, ci reflectă o întreagă rețea de factori economici, educaționali și reglementări insuficiente care influențează calitatea alimentelor pe care le consumăm.